Forumul eficienţa energetică în România – Institutul Bancar Român

Vineri, 15 noiembrie, Institutul Bancar Român a fost gazda “Forumului Eficienţa energetică în România”. Principalele subiecte dezbătute au fost cele cuprinse în Cartea Albă a Eficienţei Energetice în România.

Intervenţia eurodeputatului Victor Boştinaru este disponibilă mai jos:

Victor Boştinaru – MEP argues that although far from being a panacea for the problems that Romania will face in the following years regarding its efficient use of energy, the new Cohesion Policy could bring a massive improvement in addressing the fundamental issues of energy saving, lower emissions and the use of renewable energies. Moreover, the use of the Cohesion Fund for both the thermal rehabilitation of public buildings and in the housing sector, as well as the insertion in the investment priorities of support for high efficiency district heating and cogeneration of heat and power will help create new jobs in the construction sector, will strengthen the economy in the long run and will help lower the energy bills of our citizens through more efficient use of heating and energy infrastructure.

Politica de Coeziune este una dintre cele mai de succes politici europene care a încercat, chiar de la momentul implementării sale, să reducă disparităţile şi deacalajele de dezvoltare dintre diferitele regiuni ale Uniunii Europene. Uniunea Europeană este conştientă de faptul că, pentru a beneficia pe deplin de o piaţă unică largă este necesar să se permită acestor regiuni rămase în urmă să-şi crească nivelul lor de dezvoltare. Economia europeană, însă, nu este argumentul exclusiv pentru Politica de Coeziune. Un anumit grad de omogenitate în dezvoltare este unul din drepturile pe care le promovăm pentru cetăţenii noştri, împreună cu celelalte principii de bază ale Uniunii. Un echilibru în veniturile populaţiei şi costurile traiului decent, de zi cu zi, nu este un deziderat dictat de vreo doctrină politică, ci este însuşi obiectivul pe care ni l-am asumat şi pentru care luptăm în Parlamentul European.

Atenţia acordată eficienţei energetice şi energiei obţinute din surse regenerabile este fundamentală în poziţia Parlamentului European şi implicit a mea, fapt fiind evidenţiat de încercarea de a dubla eforturile în anumite sectoare cheie prin intermediul unui sprijin comun din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) şi Fondul de Coeziune (FC). Această abordare multi-fond este esenţială, din moment ce, proiectele integrate sunt singura posibilitate pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile. În tot acest timp, trebuie să existe o strategie în spatele utilizării fondurilor europene pentru eficienţa energetică cu obiective şi mijloace foarte clare de atingere a acestor scopuri. De asemenea, trebuie să existe o coordonare între mijloacele de sprijinire a diferitelor tipuri de energie (solară, eoliană etc.), precum şi o coordonare între nivelul regional şi nivelul naţional.

Iată de ce, atunci când am negociat reglementările pentru noua Politică de Coeziune în perioada 2014-2020, am plecat atât de la discuţiile cu specialiştii români din mediul privat şi din instituţiile de stat, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene din România, precum şi de la particularităţile României şi profilul ei energetic. Ceea ce am obţinut în negocierile avute atât cu Consiliul cât şi cu Comisia Europeană, este ceea ce putem numi un raport „verde” care ţine cont nu doar de particularităţile fiecărui stat membru, ci şi de perspectivele prioritare de dezvoltare. România are nevoie de o mai bună absorbţie a fondurilor europene, trebuie să-şi asigure o mai bună independenţă energetică şi trebuie să se alinieze noilor standarde europene privind emisiile de CO2.

Premisa de la care am pornit a constat în faptul că, pentru a se îndeplini obiectivele strategiei Europa 2020, respectiv 20% din consumul de energie să fie din surse regenerabile, cu 20% mai puţine emisii de CO2 şi creşterea cu 20% a eficienţei energetice, este necesară adoptarea unor măsuri drastice. Propunerea a fost aşadar, ca toate clădirile, indiferent că sunt publice sau private şi IMM-urile să devină eligibile pentru finanţarea eficienţei energetice şi a energiilor regenerabile. În plus, finanţarea să fie disponibilă atât din FEDR cât şi din FC . Ori, în această ecuaţie, locuinţele private reprezintă 40% din emisiile de CO2, astfel încât sprijinul din partea FC şi FEDR poate avea multiple efecte pozitive. Poate influenţa în mod pozitiv ţintele fixate de strategia EU 2020 privind îmbunătăţirea eficienţei energetice, a mixului energetic şi reducerea emisiilor de CO2. Ceea ce trebuie subliniat este faptul că aceste măsuri pot avea impact nu doar asupra mediului înconjurător, dar şi asupra IMM-urilor implicate şi prin urmare a locurilor de muncă, fără a uita economiile cetăţenilor la facturile la energie şi un nivel crescut de securitate energetică.

În ceea ce priveşte cogenerarea energiei electrice şi termice şi sistemul de termoficare, acestea sunt foarte întâlnite în unele state membre, în special din Europa Centrală şi de Est, permiţând economii substanţiale de energie comparativ cu sistemele private de încălzire. Dar în ciuda faptului că sunt numeroase sunt adesea şi depăşite. Atât modernizarea cât şi construcţia de noi centrale necesită investiţii specifice al căror preţ ar fi trebuit suportat de către cetăţeni.

Şi în această chestiune, am adus în discuţie o propunere care implică finanţarea din FEDR şi FC. Trebuie reţinut faptul că eligibilitatea unor asemenea sisteme nu este atât de simplă pe cât pare pentru că Uniunea Europeană are un Sistem comunitar de Comercializare a Emisiilor (ETS) cu care ar putea intra în contradicţie. Cu toate acestea, Parlamentul a încercat să-şi prezinte amendamentele într-o manieră care să permită compatibilitatea cu ETS, asigurând în acelaşi timp cel mai larg sprijin pentru cogenerare şi termoficare. În acest fel, centralele sub 20 MW vor fi pe deplin eligibile, în timp ce centralele care depăşesc acest prag vor avea o singură excepţie de la finanţare, cazanul de ardere. În plus, reţeaua de distribuţie va fi de asemenea eligibilă.

Sintetizând, principalele modificări în abordarea Fondului de Coeziune constau în:

  1. Utilizarea Fondului de Coeziune pentru anveloparea clădirilor. Împreună cu FEDR, autorităţile locale vor putea utiliza fondurile europene pentru reabilitarea termică a locuinţelor.
  2. Totodată însă va fi posibilă utilizarea FC pentru reţelele de distribuţie şi transport ale energiei, care până acum puneau mari probleme şi care sunt sursa celor mai mari pierderi în sistem.
  3. Autorităţile locale vor putea reabilita sau construi centrale termice de cartier care se bazează pe principiul co-generării. Tot ceea ce este sub 20 MW este eligibil în proporţie de 85% cu condiţia să fie co-generare, să producă deci căldură şi de asemenea energie electrică. Dacă se va opta pentru folosirea sistemelor de înaltă eficienţă din generaţia a treia, care produc energie electrică, căldură şi aer rece, se va obţine de asemenea sprijin necondiţionat, iar aici nu mai este vorba de limitarea de până la 20 MW. Tot ceea ce depăşeşte această valoare este eligibil pentru finanţare din FC cu excepţia cazanului de ardere. Altfel ar fi fost afectat sistemul ETS (sistemul de tranzacţionare a emisiilor).
  4. Am mai introdus un capitol substanţial care se referă la utilizarea resurselor din Fondul European pentru Dezvoltarea Regională şi Fondul de Coeziune pentru energii regenerabile.
  5. Am alocat o atenţie specială creşterii capacităţii administrative şi instituţionale fără de care această politică importantă, dar complexă, rămâne doar o promisiune.
  6. Este garantat din acest moment ca, prin sistemul multi-fond să putem elabora chiar din faza aceasta proiecte, care mai apoi, de la 1 ianuarie 2014 să fie eligibile de către Autorităţile de Management naţionale.
  7. S-a obţinut de asemenea un progres substanţial în procesul de simplificare în ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, atât prin Regulamentul General, cât şi prin Regulamentele Specifice.

Datorită abordării multi-fond, va fi posibilă utilizarea resurselor din cinci fonduri: Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul de Coeziune, Fondul Social European, Fondul pentru Cooperare Teritorială, toate din Politica de Coeziune şi Fondul pentru Dezvoltare Rurală. Aceste fonduri vor avea aceleaşi criterii, vor avea aceleaşi reguli şi vor putea fi gestionate – dacă se ia o decizie în acest sens – de către o singură Autoritate de Management. În alte cazuri pot fi utilizate mai multe fonduri, spre exemplu Fondul pentru pescuit, iar aici ne putem gândi chiar la Delta Dunării.
Prin Politica de Coeziune avem posibilitatea de a decide, în mod strategic, zonele unde se vor dezvolta proiectele energetice pentru maximizarea impactului economic. Astfel, se garantează sustenabilitatea, accesibilitatea şi reabilitarea zonelor cu probleme economice pe termen lung.

Consider că prin toate aceste prevederi, chiar şi cu anumite limitări necesare pentru a evita incompatibilităţi cu legislaţia europeană sectorială, se pot aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte eficienţa acestor centrale, impactul de mediu şi bineînţeles, factura pentru utilizatorii finali, cetăţenii. Aceeaşi cetăţeni care sperăm noi să fie capabili – în urma simplificării regulilor, pregătirii guvernelor naţionale şi unei campanii de informare – să beneficieze din plin de Politica de Coeziune şi să resimtă impactul pozitiv al Uniunii Europene în viaţa lor.

 

No comments yet... Be the first to leave a reply!