Discursul preşedintelui Mircea Geoană la Târgu-Jiu – 22.05.2009
În primul rând, felicitări Târgu-Jiu! Cei care eventual se uită la televizor acum sau care vor afla de întâlnirea noastră şi care nu au vizitat acest municipiu al României, să facă ceea ce am făcut şi eu şi colegii mei de mai bine de 45 de minute. Am vizitat, fără îndoială, cel mai bine pus la punct parc din România, la doi paşi de ceea ce a lăsat Brâncuşi omenirii, nu doar românilor. Într-un fel, atunci când treci pe lângă Poarta Sărutului sau pe lângă Masa Tăcerii sau, mai încolo, când vezi Coloana Infinitului, îţi dai seama de fapt de ce reprezintă România şi ce talent are ţara asta a noastră. Poate de multe ori din necazuri şi din sărăcie, din talent şi din ambiţie s-a născut ceea ce astăzi suntem cu toţii: o ţară care are încă dificultăţi, o ţară care are astăzi încă o mare obligaţie faţă de părinţii şi bunicii noştri, dar o ţară care trebuie să gândească cu speranţă către viitor.
Am venit aici pentru a spune că respectăm acest municipiu şi că respectăm şi munca colegilor noştri, a domnului primar Cârciumaru, care este unul din cei mai redutabili primari la nivelul României, un om extraordinar de harnic. Pe la 7 dimineaţa, când alţii încă mai dorm, el inspectează parcul pe aici ca să fie sigur că totul este pus la punct. Să-i transmit şi domnului preşedinte Ion Călinoiu aprecierea noastră pentru modul în care judeţul este administrat. Este o echipă extrem de puternică a partidului nostru. Şi vreau să le spun tuturor celor care sunt aici, din partid şi din rândul cetăţenilor din Târgu Jiu, că am venit aici cu mult respect şi cu multă prietenie.
Într-un fel, suntem astăzi într-un moment în care multă lume se întreabă dacă nu cumva ceea ce am încercat să facem în ultimii ani de zile - vorbesc aici de guvernarea PSD, vorbesc aici şi de efortul pe care partidul nostru l-a făcut pentru majorarea pensiilor - dacă nu cumva această criză va duce încă o dată pensionarii României, şi în general cei mai vulnerabili din societate, tinerii cu venituri modeste, cei care muncesc şi trăiesc la ţară, cei care au muncit din greu în minerit sau în energie, dacă nu cumva această criză va repeta nedreptatea profundă care a fost făcută celor mai în vârstă, din păcate, de la Revoluţie încoace. Într-un fel, PSD are nu numai o obligaţie de natură politică sau electorală, ci are o obligaţie morală, de suflet, pentru că ceea ce am încercat să facem chiar în opoziţie fiind, anul trecut, va rămâne pentru PSD o obligaţie şi un angajament indiferent cât de dură este criza pe care o traversăm. Există politicieni de dreapta din România, inclusiv la vârful statului român, care s-au opus în 2007 la majorarea pensiilor invocând cel mai nepotrivit argument, acela că nu sunt bani pentru pensionari. Am senzaţia că sunt politicieni în România care tratează pensionarii ţării ca pe nişte asistaţi sociali, de parcă nu dumneavoastră aţi fi muncit cinstit, din greu, şi aţi construit ţara aceasta; alţii s-au dus la privatizare şi au băgat banii în buzunar, alţii au făcut averi pe seama muncii dumneavoastră, alţii vor restituire de palate şi de sute de milioane de euro, de parcă cei care au muncit şi au construit nu au dreptul din partea societăţii şi din partea statului la o justă recompensă a muncii lor.
De aceea, văd de multe ori pensionari necăjiţi şi pensionari de la oraş şi pensionari de la ţară şi pensionari care au lucrat în minerit sau în sectoare mai dificile ale economiei naţionale şi vreau să vă spun că pentru mine ca lider politic şi, cu voia lui Dumnezeu şi cu sprijinul dumneavoastră, dacă voi ajunge să conduc şi această ţară, vom pune la punct această nedreptate. Pensionarii au dreptul la recompensa muncii depuse şi la contribuţia socială pe care aţi plătit-o! Nu este pomană socială, nu este asistenţă socială, este o obligaţie pe care statul o are din punct de vedere contractual cu dumneavoastră. Ceea ce m-a deranjat cel mai rău este că s-a încercat să se pună cap în cap, să se încaiere generaţia mai vârstnică cu cea mai tânără. Cea mai mare greşeală pe care poate să o facă un politician este aceea de a spune tinerilor: atenţie! Dacă dăm bani la pensionari şi la părinţii şi bunicii voştri, nu vor mai fi bani pentru dezvoltare şi invers, spunând bătrânilor că dacă ducem bani către educaţie, către investiţii, către creare de locuri de muncă nu sunt bani pentru pensii.
Adevărul este că o ţară care se respectă trece momentele grele prin solidaritate şi nu pe dictonul dreptei româneşti şi europene, „fiecare pe cont propriu”; noi, cei de stânga, spunem că momentele grele, ca şi momentele de fericire se traversează împreună, ca într-o familie. De aceea pot să vă spun încă o dată şi pot să primesc critici de la oricine: partidul nostru va continua să spună chiar în condiţii de criză că o creştere chiar modestă a pensiilor mici şi a salariilor mici reprezintă şi o soluţie anti-criză. Dacă un pensionar sau un tânăr cu venituri mai modeste mai au un pic de bani în plus nu se vor duce cu acei bani să cumpere produse din import, ci vor cumpăra produse româneşti, atunci vom stimula şi economia şi vom proteja social şi pe aceşti oameni.
Eu unul regret că nu am reuşit să venim cu punctul de pensie de 45 % din salariu mediu brut pe economie, aşa cum ne-am angajat. Dar vreau să vă spun şi de aici de la Târgu-Jiu că de îndată ce există o licărire de speranţă în zona economică, ne reîntoarcem la angajamentul nostru şi vom merge la 45% pentru că aşa este normal, aşa este corect, aşa este moral.
Dar nu întotdeauna doar cuantumul pensiei este cel mai important, evident cât este pensia contează foarte mult, dar în viaţa celor mai vârstnici sunt multe alte lucruri care contribuie, pozitiv sau negativ, la o stare de respect şi de decenţă în munca şi în viaţa lor.
În primul rând, l-am rugat pe Ministrul Sănătăţii să se gândească şi sper că în următoarele câteva zile să vină cu o soluţie, astfel încât medicamentele, plafonul de medicamente gratuite şi compensate să crească de la 6 milioane de lei pensia, cât este acum, la 7 milioane, astfel încât un număr cât mai mare de pensionari să aibă acces la medicamente gratuite şi compensate. Preţul foarte mare al medicamentelor şi accesul dificil al celor în vârstă la servicii de sănătate reprezintă o componentă esenţială, pentru că asta este viaţa, pe măsură ce mai îmbătrâneşti, mai apar şi probleme de sănătate. Deci trebuie o grijă mult mai mare în zona preţului la medicamente şi a accesibilităţii serviciilor medicale pentru cei în vârstă. Este o temă importantă şi sunt convins că domnul Bazac se va apleca asupra ei şi sper că duminică de la Bacău să anunţăm un proiect în acest domeniu.
În al doilea rând, este şi doamna preşedintă a Casei Naţionale de Pensii aici, o profesionistă desăvârşită şi vreau s-o aplaudăm. Pentru că dacă a venit aici trebuie să rezolve problemele.
Există şi altceva care îi deranjează pe pensionari - problema modului în care sunt trataţi de către stat, în relaţia cu un om mai în vârstă, mai obosit, care vine de la distanţă, mai cu o boală, mai necăjit, mai cu griji, în relaţia cu instituţiile statului român. Eu cred că de foarte multe ori, atunci când vedem coada la bilete de tratament, atunci când vedem de multe ori, din păcate din lipsă de resurse, coadă la casele de pensii, va trebui să găsim o modalitate prin care să putem să aducem serviciile pe care le datorează statul pensionarilor din România mult mai aproape şi mult mai simplu şi mult mai decent faţă de dumneavoastră. De aceea am să vă rog să căutaţi în continuare soluţii. Nu este normal ca cineva să stea cu orele la coadă pentru a-şi lua un drept care i se cuvine. Nu este normal să nu avem mai multe bilete de tratament şi o calitate mai bună a tratamentului atunci când cineva merge într-o staţiune de tratament. Aceste lucruri, lucruri care nouă ni se par deosebite, de fapt, în Europa la care visam şi în Europa socială pe care vrem s-o construim şi în România, aceste lucruri sunt obişnuite.
În al patrulea rând, un lucru care ştiu că vă este drag: de fiecare dată când m-am dus şi am vorbit cu pensionarii din ţara aceasta şi că am fost în toate colţurile ţării - cred că am văzut peste zeci de mii, probabil, în anii aceştia de bătut ţara în lung şi în lat -, de fiecare dată m-au întrebat: „Domnule Geoană, cum facem cu pensia, cum facem cu medicamentele, cum facem cu tichetul, cum facem cu tichetul de CFR?”, toate întrebările pe care în mod firesc vi le puneţi şi care sunt legitime. A doua întrebare întotdeauna a fost, „dar cu cei tineri ce facem?” şi vreau să vă spun că PSD este un partid al tuturor generaţiilor. Pentru că în clipa în care noi avem respect pentru cei bătrâni ştim că de fapt şi bătrânii le poartă respect şi dragoste celor tineri - este ceea ce numesc eu solidaritatea între generaţii şi până la urmă echilibrul societăţii.
Tare îmi este teamă că soluţiile pe care dreapta europeană şi din păcate şi soluţiile dreptei romaneşti la această criză vor face din nou, cum s-a mai întâmplat în perioada dinainte de 2008, ca această criză să fie de fapt, plătită de către pensionari, să fie plătită de către cei cu venituri mici, să fie plătită de către muncitori, mineri sau ţărani şi de fiecare dată nu ştiu cum se întâmplă, se găsesc bani pentru bănci, se găsesc bani - 13 miliarde de euro împrumutaţi de la FMI - ca să ducem bani către băncile din România, este normal să fie aşa, pentru că fără un sistem bancar şi fără creditare economia nu merge. Dar când spunem că într-o criză trebuie să avem măcar o ţâră, cum zicem în Oltenia, o bucăţică de sprijin pentru pensiile mici, pentru salariile mici, cei de dreapta sar ca arşi, de parcă am face vreo pomană. Le spunem tuturor celor de dreapta din România şi din Europa că nu facem pomană nimănui, este dreptul şi munca dumneavoastră şi că acest lucru trebuie să fie echilibrat; dacă vreţi, diferenţa cea mai mare dintre noi, oamenii de stânga, şi ceilalţi care sunt de dreapta este că punem munca şi respectul pentru om obişnuit în centrul acţiunii noastre politice.
Ştiu foarte bine că multă lume se întreabă, „nu cumva PSD-ul, intrând acum la guvernare cu un partid de dreapta, nu cumva PSD-ul îşi pierde identitatea, într-un fel îşi vinde sufletul din punct de vedere politic doar de dragul accesului la guvernare?” Vă spun şi azi la Târgu Jiu că am făcut acest sacrificiu din punct de vedere politic - pentru că nu este uşor să intri la guvernare şi să fii şi vioara a doua sub reprezentanţii altui partid -cu bună credinţă, ştiind că măcar fiind la guvernare, luând ministerele cele mai grele, cele mai dificile, cele mai complicate, cele sociale, avem o obligaţie faţă de milioanele de oameni care ne-au votat. Slavă Domnului, la Gorj şi în Târgu Jiu s-a votat PSD şi vreau să vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră! Dar vă garantez că în toamnă, vă garantez că în toamnă şi cu un scor bun acum la europene, vă garantez că în toamnă lucrurile revin la normal şi vom avea un preşedinte de stânga şi vom avea şi o guvernare care să pună socialul în centrul acţiunii noastre politice.
Domnule primar Cârciumaru, sunteţi un gospodar excepţional! Dragii mei colegi, domnule preşedinte al Consiliului Judeţean, sunteţi oameni de o hărnicie extraordinară! Într-un fel, vizita noastră aici şi prezenţa la finala Cupei României, când joacă Timişoara cu Clujul, să vedem atunci ce se întâmplă cu fotbalul, prezenţa noastră aici este un semn de respect, de prietenie. Este o sărbătoare frumoasă a unui oraş pe care poate mulţi dintre romani nu l-au descoperit, pe care mulţi europeni sau străini încă nu l-au descoperit şi poate că obligaţia noastră este să promovăm acest loc, unde Brâncuşi şi-a lăsat cea mai importantă parte a operei sale şi moştenirea filosofică şi de identitate naţională şi de mândrie naţională, în acest parc care este mai frumos ca orice parc pe care l-am văzut eu în Europa pe unde m-am plimbat.
Vă spun încă o dată felicitări! La mulţi ani Târgu Jiu! Felicitări Judeţului Gorj! Felicitări municipiului Motru, care şi el are astăzi sărbătoarea şi mergem şi acolo! Iar dumneavoastră, celor care aţi venit să vă rupeţi o bucăţică de dimineaţă, să prindeţi întâlnirea cu noi, vă spunem că respectul nostru pentru dumneavoastră şi dragostea noastră pentru dumneavoastră nu are de a face cu ciclurile politice şi nici măcar cu alegerile. Este o obligaţie pe care noi, pesediştii, o simţim din adâncul sufletului nostru. Respectul nostru se îndreaptă către dumneavoastră, părinţii şi bunicii noştri, cei care ne-aţi făcut oameni şi faţă de care avem o obligaţie să dăm îndărăt măcar o bucăţică din dragostea şi munca pe care le-aţi investit în ţara asta şi în generaţia mai tânără, a României.
Dumnezeu să vă ajute! Sănătate multă în primul rând! Vreau să ştiţi că puteţi conta pe noi! Şi pentru că suntem aici şi pentru câteva luni de zile voi fi în continuare preşedintele Senatului, vreau să dau în numele meu, ca preşedinte al Senatului şi din partea Senatului României, un mic semn de apreciere, primarului Târgului-Jiu, pentru că ce puteam să avem ca simbol mai frumos decât Coloana Infinitului, primarului municipiului unde Brâncuşi a făcut istorie şi a pus România pe harta lumii şi pe harta civilizaţiei universale. Domnule primar, felicitări, din partea noastră acest mic semn de prietenie!























Lasa un comentariu